Efectul intrarii Romaniei in UE asupra bisericii

de Mihai Dumitraşcu
(Pastorul Bisericii Pentecostale "Emanuel", Galaţi)

Un diplomat occidental statea, cu cativa ani in urma, la masa cu fostul prim-ministru chinez Ciu En Lai nestiind exact ce subiect sa abordeze. Dar stiind ca Ciu En Lai iubea istoria, l-a intrebat: „Ce credeti despre Revolutia Franceza?” Ciu En Lai s-a uitat la el dupa care i-a raspuns: „Este prea devreme ca sa iti pot spune”. Pentru unii Revolutia Franceza este arhaica; pentru altii de abia s-a intamplat si inca nu pot trage concluzii.

A trecut doar un an de la integrarea Romaniei in UE, sa poti vorbi despre efectele acesteia in biserica cred ca este prea devreme. As mentiona totusi faptul ca inainte de integrare, Romania a trebuit sa faca nenumarate schimbari ca sa fie pregatita pentru 1 ianuarie 2007, ceea ce lasa sa se vada anumite tendinte in biserica din Romania.

Tinand cont de influenta nefasata care s-a abatut asupra Romaniei dinspre rasarit in ultimii ani, s-a putut observa o dorinta in masa a romanilor de a se integra in structurile euro-atlantice. Integrarea cu siguranta a adus multe beneficii, dar cred ca sunt si lucruri care ar trebui sa ne ingrijoreze.

Printre beneficii as mentiona cateva:

1. Cred ca se garanteaza drepturile si libertatile religioase odata cu integrarea. Este un mare castig aceast lucru, dupa ce ani de zile nu am putut sa ne manifestam liber crezul nostru. Biserica in timpul regimului comunist a invatat sa supravetuiasca. In noile conditii invatam sa ne manifestam liber si de la mentalitatea defensiva pe care am dobandit-o sa trecem la cea de ofensiva. Astfel biserica poate acum transmite societatii noastre valorile crestine si in mod special poate predica credinta in jertfa Domnului Isus Hristos, singura care ne poate mantui.

2. Libertatea de miscare in Europa a adus cu sine posibilitatea de a deschide biserici Evangelice romanesti in multe tari Europene. Sper ca acest lucru sa aduca speranta pentru o societate atat de secularizata si comunitatile de credinciosi evanghelici romani, sa poata fi o marturie printre ceilati europeni.

Lucrurile care ma ingrijoreaza ca o consecinta a integrarii in UE ar fi:

1. Migrarea generatiei tinere de credinciosi in afara granitelor Romaniei. Pentru mine este o mare durere sa vad asa de multi tineri cu mare potential, destepti, pregatiti, care sunt nevoiti, datorita starii grave in care se gaseste economia Romaniei, sa ajunga sa faca tot felul de munci necalificate pentru altii. Cateva consecinte pe care le vad ca urmare a migrarii spre vestul Europei:

a. Bisericile pierd generatia tanara. Investim in echiparea lor spirituala si cand sa se implice in lucrare deja nu mai sunt printre noi.

b. Divortul incepe sa devina o problema pana si printre evanghelici. Un cotidian central spunea zilele trecute : ”Peste 80% din divorţurile pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş în cazul familiilor cu copii sunt intentate de cuplurile în care unul dintre soţi este plecat la lucru în străinătate”.

Ce trist este sa vezi acum familii care din punct de vedere material incep sa o duca mai bine, dar emotional si spiritual sunt devastate. Sunt nenumarate situatii cand numai unul din soti este plecat sau poate ambii parinti si cei de acasa suporta consecintele despartirii care se manifesta in dezechilibre emotionale, sinucideri, divorturi, etc.

2. Relativismul moral.

Influenta societatii postmoderne aduce deja relativism si printre noi. El incepe sa se vada mai ales la generatia tanara, dar cred ca cel mai bine se vede atunci cand vorbim de moralitate. Infidelitaea, concubinajul, relatii sexuale intre persoane de acelas sex sunt cateva din aceste consecinte. Astfel familia este cea care sufera foarte mult.

3. Materialismul.

Dupa ce am vazut ce au cei din occident, sigur ca s-a nascut si in noi dorinta de a obtine ceea ce au ei. Pana la un punct nimic rau, este bine sa ne bucuram de ceea ce ofera o societate civilizata. Problema pe care o vad in schimb este ca am devenit foarte ocupati. Muncim tot mai mult pentru a face fata noilor cerinte si imediat culegem secatuirea de viata spirituala, relatii superficiale, valori rasturnate.

In noul context ma intreb cum va fi biserica din Romania peste zece ani, dar peste douazeci de ani? Chiar daca mediul din jurul nostru nu ne este cel mai prielnic, am speranta,deoarece Isus a spus ca „Eu... voi zidi Biserica Mea, si portile Locuintei mortilor nu o vor birui” (Matei 16:18). In acelasi timp cred ca noul context in care traim ar trebui sa ne responsabilizeze foarte mult in a reusi sa nu compromitem mesajuj Scripturii si a fi in acelasi timp relevanti pentru aceasta generatie.