Alcoolismul este:

Asociaţia Medicală Americană a recunoscut alcoolismul ca boală care poate fi stopată, dar nu

tratată. Una dintre simptome este dorinţa incontrolabilă de a bea. Alcoolismul e o boală progresivă. Cât timp alcoolicii continuă să bea, nevoia lor de a bea se va înrăutăţi. Dacă boala nu e stopată, ea poate duce la pierderea sănătăţii mentale,fizice sau chiar la moarte. Singura metodă de a ameliora boala este cea a abstinenţei totale. Alcoolismul e o boală pe viaţă. Chiar şi după ani de abstinenţă, alcoolicul nu îşi va mai putea controla băutul, odată ce a reînceput să bea. Cu toate că ne confruntăm cu boala alcoolismului în fiecare zi când trecem pe lângă baruri sau când suferim încă un scandal la bloc, ne este greu să cuantificăm problema. “România se află pe locul al doilea în Europa privind consumul de alcool”, declara dr. Radu Mihăilescu, Directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obreja”, Bucureşti (România Liberă,

4 octombrie 2001). Specialiştii români estimează că un procent cuprins între 7- 9% din populaţia adultă este dependentă de alcool, procent similar cu cel afirmat de alte state, precum SUA. Această similitudine sugerează că, de fapt, alcoolismul nu este neapărat influenţat de situaţia social-economică a populaţiei, ci, mai degrabă de atitudinea permisivă care există vizavi de consumul de alcool.

În acest context, în Israel consumul de alcool înseamnă doar 1,0 litri / persoană (Vraşti Radu, “Alcoolismul. Detecţie, Diagnostic şi Evaluare”, 2001). Un alt aspect îl constituie cel al alcoolismului ca boală de familie; un singur dependent de alcool afectează în medie

bunăstarea altor persoane (părinţi, parteneri de viaţă, copii, nepoţi, alte rude, prieteni, etc.).

În plus, copiii care provin din familii în care există problema alcoolismului au de 4 ori mai

multe şanse de a dezvolta ei înşişi această boală în lipsa unor programe eficiente de prevenţie şi tratament al alcoolismului. La toate acestea se adaugă costurile sociale provocate de consumul

abuziv de alcool prin accidente auto, boli cardio-vasculare, cancer, traumatisme, afecţiuni neurologice, pierderea locurilor de muncă şi slaba productivitate a angajaţilor alcoolici, violenţa

intra-familială, sindromul alcoolic fetal. Consumul de alcool are consecinţe medicale şi sociale, prin intoxicare (beţie), dependenţă (a bea devine un obicei obligatoriu, de lungă durată) şi alte efecte biochimice. Pe lângă bolile cronice ce pot apărea la persoanele care beau de mulţi ani cantităţi mari, alcoolul produce rezultate traumatice care ucid sau mutilează la o vârstă relativ tânără, ducând la pierderea multor ani de viaţă, prin moarte sau invaliditate. Un număr crescând de dovezi evidenţiază faptul că, pe lângă consumul de alcool, calea beţiei este strâns legată de starea sănătăţii. Mai mult decât atât, există o relaţie de cauzalitate între consumul de alcool şi mai mult de 60 de tipuri de boli sau răni (accidente). Se estimează că în întrega lume alcoolul este cauza a 20-30% din numărul total de cancer la esofag, cancer la ficat, ciroză la ficat, omucideri, epilepsie şi accidente cauzate de vehiculele cu motoare.